Biblia

Singura carte al cărei AUTOR este prezent când o citeşti

Biblia - Plan citire anual

Versetul zilei

Psalmi 27:14: Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!

Biblia - Plan citire concomitent

Plan de citire
Versiunea bibliei
Ziua 27 Ziua 28Ziua 29

Iov capitolul 4

1
Elifaz din Teman a luat cuvântul şi a zis:
2
„Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă?
3
De multe ori tu ai învăţat pe alţii şi ai întărit mâinile slăbite.
4
Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau şi ai întărit genunchii care se îndoiau.
5
Şi acum, când este vorba de tine, eşti slab! Acum, când eşti atins tu, te tulburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău?
6
Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta?
7
Adu-ţi aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniţi au fost nimiciţi?
8
După câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele!
9
Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciţi de vântul mâniei Lui.
10
Mugetul leilor încetează, dinţii puilor de lei sunt zdrobiţi!
11
Leul bătrân piere din lipsă de pradă, şi puii leoaicei se risipesc.
12
Un cuvânt s-a furişat până la mine, şi urechea mea i-a prins sunetele uşoare.
13
În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc,
14
m-a apucat groaza şi spaima, şi toate oasele mi-au tremurat.
15
Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
16
Un chip cu o înfăţişare necunoscută era înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor:
17
„Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?
18
Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găseşte El greşeli chiar la îngerii Săi,
19
cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care îşi trag obârşia din ţărână şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!
20
De dimineaţă până seara sunt zdrobiţi, pier pentru totdeauna şi nimeni nu ţine seama de ei.
21
Li se taie firul vieţii: mor şi tot n-au căpătat înţelepciunea!

Iov capitolul 5

1
Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?
2
Nebunul piere ucis de mânia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.
3
Am văzut pe un nebun prinzând rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.
4
Fiii lui n-au noroc, sunt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu-i scapă!
5
Secerişul lui este mâncat de cei flămânzi, care vin să-l ia chiar şi din spini, şi averile lui sunt înghiţite de oameni însetaţi.
6
Nenorocirea nu răsare din ţărână, şi suferinţa nu încolţeşte din pământ.
7
Omul se naşte ca să sufere, după cum scânteia se naşte ca să zboare.
8
Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu I-aş spune necazul meu.
9
El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
10
El varsă ploaia pe pământ şi trimite apă pe câmpii.
11
El înalţă pe cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi.
12
El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mâinile lor nu pot să le împlinească.
13
El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sunt răsturnate:
14
dau peste întuneric în mijlocul zilei, bâjbâie ziua în amiaza mare ca noaptea.
15
Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor şi-l scapă din mâna celor puternici.
16
Aşa încât nădejdea sprijină pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.
17
Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.
18
El face rana şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte.
19
De şase ori te va izbăvi din necaz şi de şapte ori nu te va atinge răul.
20
El te va scăpa de moarte în vreme de foamete şi de loviturile sabiei în vreme de război.
21
Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă când va veni pustiirea.
22
Vei râde de pustiire ca şi de foamete şi nu vei avea să te temi de fiarele pământului.
23
Căci vei face legământ până şi cu pietrele câmpului, şi fiarele pământului vor fi în pace cu tine.
24
Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,
25
îţi vei vedea sămânţa crescându-ţi şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe câmp.
26
Vei intra în mormânt la bătrâneţe, ca snopul strâns la vremea lui.
27
Iată ce am cercetat şi aşa este! Ascultă, că sunt spre folosul tău!”

Iov capitolul 6

1
Iov a luat cuvântul şi a zis:
2
„Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
3
ar fi mai grele decât nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele până la nebunie!
4
Căci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groaza Domnului bagă fiori în mine!
5
Zbiară măgarul sălbatic când are verdeaţă? Mugeşte boul când are de mâncare?
6
Poţi mânca ce-i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
7
Orice lucru de care aş vrea să nu m-ating, acela-i hrana mea, fie cât de greţoasă ea!
8
O, de mi s-ar asculta dorinţa şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
9
De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mâna şi să mă prăpădească!
10
Îmi va rămâne măcar această mângâiere, această bucurie în durerile cu care mă copleşeşte: că niciodată n-am călcat poruncile Celui Sfânt.
11
La ce să mai nădăjduiesc când nu mai pot? La ce să mai aştept, când sfârşitul se ştie?
12
Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
13
Nu sunt eu lipsit de ajutor şi n-a fugit mântuirea de mine?
14
Cel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic.
15
Fraţii mei s-au arătat înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor care trec.
16
Un sloi le tulbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
17
vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui şi li se usucă albia.
18
Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustiu şi pier.
19
Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sunt plini de nădejde când le văd.
20
Dar rămân înşelaţi în nădejdea lor, rămân uimiţi când ajung la ele.
21
Aşa sunteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul şi vă îngroziţi!
22
V-am zis eu oare: „Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
23
scăpaţi-mă din mâna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mâna celor răi”?
24
Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
25
O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
26
Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis şi să nu vedeţi decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?
27
Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
28
Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
29
Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă şi mărturisiţi că sunt nevinovat!
30
Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

Iov capitolul 7

1
Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş, şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.
2
Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata,
3
aşa am eu parte de luni de durere, şi partea mea sunt nopţi de suferinţă.
4
Mă culc şi zic: „Când mă voi scula? Când se va sfârşi noaptea?” Şi mă satur de frământări până în revărsatul zorilor.
5
Trupul mi se acoperă cu viermi şi cu o coajă pământoasă, pielea-mi crapă şi se desface.
6
Zilele mele zboară mai iuţi decât suveica ţesătorului, se duc şi nu mai am nicio nădejde!
7
Adu-Ţi aminte, Dumnezeule, că viaţa mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.
8
Ochiul, care mă priveşte, nu mă va mai privi; ochiul Tău mă va căuta, şi nu voi mai fi.
9
Cum se risipeşte norul şi trece, aşa nu se va mai ridica cel ce se coboară în Locuinţa morţilor!
10
Nu se va mai întoarce în casa lui şi nu-şi va mai cunoaşte locul în care locuia.
11
De aceea nu-mi voi ţine gura, ci voi vorbi în neliniştea inimii mele, mă voi tângui în amărăciunea sufletului meu.
12
Oare o mare sunt eu, sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu?
13
Când zic: „Patul mă va uşura, culcuşul îmi va alina durerile,”
14
atunci mă înspăimânţi prin vise, mă îngrozeşti prin vedenii.
15
Ah! aş vrea mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât aceste oase!
16
Le dispreţuiesc!… nu voi trăi în veci… Lasă-mă, căci doar o suflare mi-e viaţa!
17
Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,
18
să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?
19
Când vei înceta odată să mă priveşti? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit scuipatul?
20
Dacă am păcătuit, ce pot să-Ţi fac, Păzitorul oamenilor? Pentru ce m-ai pus ţintă săgeţilor Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi?
21
Pentru ce nu-mi ierţi păcatul şi pentru ce nu-mi uiţi fărădelegea? Căci voi adormi în ţărână, şi când mă vei căuta, nu voi mai fi!”
© 2019 Biserica Penticostala Nadlac. All Rights Reserved.