De la fete ... pentru fete, despre cum ne îmbrăcăm

Îmi e greu să spun următoarele lucruri, dar nu sunt de la mine din cap, ci vin din Biblie. Sau cel puțin din Biblia mea. Uitați:

Şi iată că i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. Proverbe 7-10

Vreau, de asemenea, ca femeile* să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. 1 Timotei 2:9-10

În care verset te regăsești? Te regăsești în primul?

Cum? Eu mă îmbrac ca o curvă? (continuare...)

Cum îți permiți să mă compari cu o femeie ușoară? Pai, nu o fac eu. Biblia o face. Eu m-am regăsit de multe ori în acel verset. Fetelor, nu vă supărați pe mine, dar de multe ori sau din ce în ce mai mult suntem asemeni fetelor din lume. Parcă ne-am făcut un club de femei ușoare, dar totuși din biserică. Jonglarea asta a noastră e mai rea decât ceea ce e în lume. Sper să mă înșel.

Nu vrea să vorbesc despre fustă până în pământ și batic. Nu azi. Nu fac pe fariseul și nici nu cred azi în ideea ”Doar interiorul contează.”

E cald, e vară. Cum ne îmbrăcăm? Păi o pereche de pantaloni de o palmă și un tricou frumos decoltat sau ceva cu umerii goi. Pare cunoscut?

Recent am văzut o tânără cu pantaloni de o palmă stând lângă un băiat. Cred că mi-a crescut tensiunea. Avea niște super picioare, nu zic că nu. Cred că asta e și părerea băiatului care a stat lângă ea. Draga mea, teoretic vorbind, oricare dintre băieții lângă care stai poate să fie soțul meu. Nu ai nici măcar un drept să te îmbraci în felul în care o faci și să te fâțâi prin fața lui. Nici măcar unul. E soțul meu. E soțul altcuiva. Ție ți-ar plăcea ca după ce ești căsătorită să vină una și să stea lângă soțul tău mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată? Și pe deasupra să fie și din biserică?

Să fim sincere? Chiar îți e cald? Nu, nu căldura e problema. Căldura e un motiv pentru care renunțăm la materialul pe care îl purtăm în timpul iernii. Acum avem dezlegare. Da de unde. Decolteul tău o fi frumos, dar păstrează-l pentru soțul tău. Picioarele tale poate arată super bronzate, dar păstrează-le pentru soțul tău în privat. Poate e doar în cap la mine.

Știu că nu mai sunt mult băieți care recunosc că le este greu să se împotrivească ispitei de acest fel și că noi nu le prea suntem de ajutor, dar până găsesc un băiat care să vorbească deschis despre acest subiect, vă rog să nu dați cu prea multe pietre.

E o modă tare urâtă- fustele din material care se mulează pe corp. Fetelor, sincer, aceste fuste nu spun altceva decât ”Hey! Ai văzut cât de sexy sunt?”. Renunțați la ele. Poate vă permite tata sau soțul, dar asta nu înseamnă că sunt biblice. Mai sunt fustele lărguțe, dar scurte. Degeaba îți acoperă genunchiul când stai jos, dacă în momentul în care pășești mai mai că se văd toate. Hai să ne alegem hainele cu înțelepciune.

Încă ceva. Nunțile nu sunt motive de destrăbălare. Nu purtăm acolo ce zicem că nu avem voie să purtăm în biserică. Nu spun mai multe aici. Azi am renunțat la a-mi lua două tricouri pentru întâlnirea de tineret. Nu că erau decoltate, dar îmi veneau prea mulat. Avem noi niște tricouri sau bluze prin care linia de la sutien se vede perfect.

Să vă povestesc ceva. Eram în generală. Nu mă îmbrăcam provocator. Nici nu mă prea gândeam la băieți- erau alte vremuri. Stăteam frumos în bancă și mă gândeam la ceva. Un coleg vine și îmi trage bluza la umăr în sus. Mă uit la el cu privirea ”Cum ai îndrăznit să mă atingi?” și cu ton blând îmi zice: ”Se vedea breteaua.” Am lăsat capul jos. Nu pot să spun ce e în capul băieților și cum e lupta pe care o duc. Dar stau și mă întreb de ce trebuie să facem să le fie mai greu? De ce trebuie să arătăm ca niște ușuratice, când noi am fost chemate să fim feminine?

Feminitatea nu stă în cât de scumpe sunt hainele, ci cât de mult este respectat Dumnezeu prin ele. (Sursă: pinterest)

Credem că nu o să ne căsătorim dacă nu ne scoatem corpul la vânzare? Dacă un băiat te ia după cât de bine stă o bluză pe tine, te va lăsa pentru cât de super stă o bluză pe alta. Că tot e vară mergem și la mare sau la ștrand. Nu doar că mergem,dar ne punem niște minunate poze pe Facebook în costum de baie. În capul meu dresul nu e diferit de lenjeria intimă. Sau cel puțin ceea ce se poartă cel mai des pe la noi. Nu vă puneți astfel de poze. Nu vreau să spun, mi-ar plăcea dacă un băiat ar vorbi despre acest subiect, dar doar menționez. De ce să fiți subiectul unor fantezii-nu știu cum să le numesc? De ce?

Mai vreau să zic și de tocuri.(Update- pentru că nu am fost clar înțeleasă. Mă refer la tocurile cu care se defilează la bară, dar defilăm și noi prin biserici. Chiar îmi plac tocurile elegante și frumoase. Oricum- cine vrea să înțeleagă și să primească, înțelege și primește.:) ) În adolescență purtam tocuri. Dar din alea mari. Sunt și mai mică de statură și am crezut că așa voi mai crește. De fapt nu acesta e motivul principal.Nu îmi e ușor să spun asta, dar am realizat abia acum privind în urmă și meditând la aceste lucruri. Tocurile te fac să arați mai senzual. Să nu ziceți că nu. Așa e. Ele atrag atenția. Nu vreau să spun mai multe lucruri, deoarece poate citește ceva băiat și unele lucruri trebuie vorbite doar între fete. Voi povesti mai multe pe acest grup. Te invit să te alături: Comoara feminității biblice.

Te provoc să îți faci curat în garderobă. Aruncă ceea ce atrage atenția asupra corpului tău. Dacă nu ai pe cineva care să îți spună, trimite-mi mie o poză și îți spun cu cea mai mare dragoste. Corpul nostru e templul Duhului Sfânt. Prin el arătăm respect celor din jur. Trebuie să fim de ajutor celor de langa noi, nu să îi facem să păcătuiască. Nu am vrut să dau în nimeni.

Pur și simplu cred că nu avem voie să ne îmbrăcăm oricum, deoarece nu am fost răscumpărați oricum. Da, Domnul se uită la inimă, dar băiatul din fața ta îți vede trupul, modul în care îl îmbraci. Se vede Dumnezeu prin ținuta ta?

Cu cât stăteam lângă Dumnezeu mai mult, cu atât eram mai atentă la modul în care mă îmbrăcam și mă purtam în fața băieților. De aceea merg pe ideea, spune-mi cum îți este garderoba ca să îți spun cum îți este relația cu Domnul. Da, mai sunt persoane care se îmbracă foarte pios, dar relația le este la pământ, dar de cele mai multe ori felul în care te îmbraci este dictat de interior. Îmbracă-te în așa fel încât Dumnezeu să fie onorat, băieții de lângă tine protejați și soțul tău binecuvântat!

 

... şi, dintre multele comentarii, opinia unui bărbat:

 

Multumesc mult sora Doroteea pentru acest articol echilibrat, decent, crestin si mai ales pentru curajul de a aborda acest subiect, care va atrage intotdeauna multi aruncatori cu pietre impotriva ta (se vede si din unele comentarii ...).

Vorbesc din punctul de vedere al unui barbat si sunt intru totul de acord cu ce ai spus despre fetele care vor sa atraga baietii cu trupul lor, si mai putin sau deloc cu mintea si inima lor (daca au asa ceva…) Mie pot sa-mi spuna 1000 de persoane smechere, cu moravuri usoare, ca chestiunea asta cu atrasul privirii baietilor spre formele trupului feminin este o poveste pentru prosti. Pot sa injure aici pe pagini intregi acesti oameni fara Dumnezeu, nu trebuie bagati in seama deoarece multi mincinosi, perfizi si stricati mai sunt pe lumea asta! Pun si eu o intrebare: daca vecinul tau de bloc sau de la casa alaturata frige mici pe gratar, poate spune cineva ca nu simte mirosul, ca asa s-a nascut el fara miros (poate fara nas?)? Chiar daca iti vor spune toti vecinii ca fumul micilor de pe gratarul tau n-a fost sesizat de niciunul din ei, nu-i vei crede. Daca cineva lanseaza teoria ca „e o prostie sa mirosi micii vecinului tau, deoarece tu iti impui sa nu mirosi, deci nu-i vei mirosi!” – asta ar fi cea mai stupida teorie auzita vreodata. De ce stupida? Pentru ca Dumnezeu a inzestrat pe fiecare om (sanatos) cu simtul vazului, auzului, mirosului, gustului, simtul tactil, etc. Deci daca eu am 1000 de „senzori” care imi spun ca micii sau friptura vecinului miroase bine, creandu-mi o stare de pofta, inseamna ca vecinul are niste mici pe gratar, logic. Acum se poate spune ca sunt eu vinovat ca am mirosit micii lui? Nu. Pe de alta parte e evident ca daca vecinul nu facea mici langa gardul meu, atunci nu miroseam nimic si nu eram expus poftei de ceva asemanator pe gratarul meu.

Tot asa este si cu „simtul” baietilor pentru sexul opus. E normal ca unui baiat sa „i se faca pofta” atunci cand vede o fata „sexy”, daca aceasta face tot posibilul sa „miroasa” bine. E ca si in lumea animala, unde femela emite niste sunete ca sa atraga masculul sau invers. Fetele de azi se intrec disperat una pe alta sa faca sa fiarba hormonii baietilor, sa-i atraga cat mai bine. Pe mine, ca barbat (sunt casatorit, am si o fata de 23 de ani , cam ca tine Alina!) ma scot din sarite efectiv fetele si femeile care isi expun trupul ca sa faca sa tresara hormonii mei. Ele vor sa vada baietii excitati la maxim, dar acestia trebuie apoi „sa fie cuminti”, sa stea in banca lor, ele fiind in schimb foarte exaltate in orgoliul lor prostesc si pacatos ca „au facut ca multi baieti si barbati sa intoarca privirea spre ele”. Cand intalnesc astfel de specimene, imi intorc privirea cat pot in alta parte, ca sa nu creada ca si-au realizat scopul si pe mine m-au cucerit. Nu vreau sa-i dau acelei creaturi, nimic nici macar un zambet!

Daca in schimb, esti intr-o biserica, unde ai venit sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu si vei vedea multe picioare si alte intimitati mai mult sau mai putin expuse in jurul tau, nu vei putea decat ori sa te uiti pe tavan pana te doare gatul, ori pe geam, ori sa iesi in final de acolo scarbit. Nici un baiat crestin serios nu va dori sa vina o „fatuca” inspre el, sa se joace cu hormonii lui ca o pisica cu soarecii. Sunt destui baieti si barbati care URASC femeile astea usuratice (eu le numesc „scarbe”, scuzata sa-mi fie expresia), care urmaresc sa faca un joc gratuit cu hormonii mei. Nici eu si nici alti baieti/barbati, nu suntem de vanzare pentru creierele mici dar cu picioare enorme. Nu suntem cobaii nimanui.

Da, Dumnezeu ne-a creat cu hormoni si nu putem sa ni-i scoatem cu desfacatorul de conserve, din cauza unor fatuce cu mintea tulbure. Dumnezeu ne-a oferit acest simt al sexului prin hormoni, ca un cadou oferit mai degraba sotiior noastre. Noi nu suntem boi de vanzare pentru toata piata de minti de cocostarc! Cine se simte un bou caruia ii place sa fie dus la macelarie, nu are decat sa se duca sa fie taiat si transat ca un bou, daca asta isi doreste. Personal, cred cu tarie ca Dumenezeu m-a creat si m-a chemat sa fiu o fiinta superioara, asemenea Lui, care sa poate alege, sa poata discerne intre a fi un fiu de Dumnezeu, nu un cimpazeu sau alt animal. Asa ca nu voi permite hormonilor sa ma controleze ei pe mine, ci eu pe ei. NU este deloc usor, dar duc aceasta lupta pantru a ramane cu demnitatea lui Dumnezeu in mine, caci la aceasta am fost chemat!

Daca in aceasta lupta, nu foarte usoara (hormonii sexului sunt foarte puternici la un baiat, asa a fost creat el, si acestia nu pot fi pusi la colt pur si simplu, cum nici cei ai mirosului nu pot fi pur si simplu extirpati), apare o fatuca cu minte de 1 milimetru, dar cu picioare de 3 metri, care vrea sa se joace cu glandele mele, atunci am de-a face cu o persoana care isi bate joc de mine, incercand sa ma faca sa pacatuiesc. Cu rugaciune si credinta, voi birui in lupta mea cu hormonii, dar acea fatuca pacatoasa va plati intr-o zi cu varf si indesat pentru acest atentat la viata privata a unui om nevinovat, poate cu o sotie la fel de nevinovata.

In concluzie, rog (in numele multor baieti seriosi si crestini sinceri) macar pe fetele care vin la biserica, sa ne lase in pace, sa le putem privi ca pe niste surori dragi, nu sa le evitam a le privi pentru a nu ne pune hormonii” la fiert” pentru nimic , sa fim nevoiti sa ducem iarasi o lupta pe care nu noi am provocat-o. Ma lasa rece remarcile unor persoane care nu inteleg nimic din dumnezeirea lui Dumnezeu cu care doreste sa imbrace pe toti oamenii, cu conditia ca ei sa accepte si sa iubeasca aceasta sfintenie.

inca odata multumesc pentru articol Alina si Domnul sa-ti dea mult curaj sa vorbesti despre acest subiect tot mai urat de aceasta lume care seamana tot mai mult cu Sodoma si Gomora.

Multe binecuvantari!