And with every living creature that is with you, of the fowl, of the cattle, and of every beast of the earth with you; from all that go out of the ark, to every beast of the earth.
Geneza 9:15
şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi dintre toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură.
Geneza 9:16
Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uita la el ca să-Mi aduc aminte de legământul cel veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice trup de pe pământ.”
Geneza 8:1
Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele care erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vânt pe pământ, şi apele s-au potolit.
Iov 38:1-41
1
Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
2
„Cine este cel ce Îmi întunecă planurile prin cuvântări fără pricepere?
3
Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
4
Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere.
5
Cine i-a hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
6
Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,
7
atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
8
Cine a închis marea cu porţi, când s-a aruncat din pântecele mamei ei?
9
Când i-am făcut haina din nori şi scutece din întuneric;
10
când i-am pus hotar şi când i-am pus zăvoare şi porţi;
11
când am zis: „Până aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale”?
12
De când eşti, ai poruncit tu dimineţii? Ai arătat zorilor locul lor,
13
ca să apuce capetele pământului şi să scuture pe cei răi de pe el?
14
Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?
15
Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina lor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?
16
Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului?
17
Ţi s-au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
18
Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
19
Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunericul unde îşi are locuinţa?
20
Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
21
Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!
22
Ai ajuns tu până la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,
23
pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtorare, pentru zilele de război şi de bătălie?
24
Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vântul de răsărit pe pământ?
25
Cine a deschis un loc de scurgere ploii şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
26
pentru ca să cadă ploaia pe un pământ fără locuitori, pe un pustiu unde nu sunt oameni;
27
pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
28
Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?
29
Din al cui sân iese gheaţa şi cine naşte promoroaca cerului,
30
ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adâncului să se întărească?
31
Poţi să înnozi tu legăturile Găinuşei sau să dezlegi frânghiile Orionului?
32
Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului şi tu cârmuieşti Ursul mare cu puii lui?
33
Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orânduieşti stăpânirea pe pământ?
34
Îţi înalţi tu glasul până la nori, ca să chemi să te acopere râuri de ape?
35
Poţi tu să arunci fulgerele ca să plece? Îţi zic ele: „Iată-ne”?
36
Cine a pus înţelepciunea în negura norilor sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?
37
Cine poate să numere norii cu înţelepciune şi să verse burdufurile cerurilor,
38
pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pământ să se lipească împreună?
39
Tu izgoneşti prada pentru leoaică şi tu potoleşti foamea puilor de lei,
40
când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor?
41
Cine pregăteşte corbului hrana, când puii lui strigă spre Dumnezeu, când umblă rătăciţi şi flămânzi?
Iov 41:1-34
1
Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să-i legi limba cu o funie?
2
Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cârlig falca?
3
Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
4
Va face el un legământ cu tine ca să-ţi fie rob pe vecie?
5
Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?
6
Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?
7
Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe şi capul cu căngi?
8
Ridică-ţi numai mâna împotriva lui şi nu-ţi va mai veni gust să-l loveşti.
9
Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a-l prinde: numai să-l vezi şi cazi la pământ!
10
Nimeni nu este atât de îndrăzneţ ca să-l întărâte. Cine Mi s-ar împotrivi în faţă?
11
Cui sunt dator, ca să-i plătesc? Sub cer totul este al Meu.
12
Vreau să mai vorbesc iarăşi de mădularele lui şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.
13
Cine-i va putea ridica veşmântul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
14
Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cât sunt de înspăimântătoare!
15
Scuturile lui măreţe şi puternice, sunt unite împreună ca printr-o pecete;
16
se ţin unul de altul, şi nici aerul n-ar putea trece printre ele.
17
Sunt ca nişte fraţi care se îmbrăţişează, se apucă şi rămân nedespărţiţi.
18
Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sunt ca geana zorilor.
19
Din gura lui ţâşnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.
20
Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.
21
Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flăcări.
22
Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.
23
Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.
24
Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesubt.
25
Când se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.
26
Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
27
Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.
28
Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praştie sunt ca pleava pentru el.
29
Nu vede în ghioagă decât un fir de pai şi râde la şuieratul săgeţilor.
30
Sub pântecele lui sunt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
31
Face să clocotească fundul mării ca un cazan şi-l clatină ca pe un vas plin cu mir.
32
În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adâncul pare ca pletele unui bătrân.
33
Pe pământ nimic nu-i este stăpân; este făcut ca să nu se teamă de nimic.
34
Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mândre dobitoace.”
Psalmi 36:5
Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta, până la nori.
Psalmi 36:6
Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu, şi judecăţile Tale sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni şi pe dobitoace!
Psalmi 145:9
Domnul este bun faţă de toţi, şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.
Iona 4:11
Şi Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care se află mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor, afară de o mulţime de vite!”