works
Psalmi 92:5
Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile Tale!
Psalmi 104:24
Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pământul este plin de făpturile Tale.
Psalmi 139:14
Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Iov 5:9
El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
Iov 9:10
El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
Iov 26:12-14
12
Prin puterea Lui tulbură marea, prin priceperea Lui îi sfărâmă furia.
13
Suflarea Lui înseninează cerul, mâna Lui străpunge şarpele fugar.
14
Şi acestea sunt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge până la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-l va auzi?”
Iov 38:1-41
1
Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
2
„Cine este cel ce Îmi întunecă planurile prin cuvântări fără pricepere?
3
Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
4
Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere.
5
Cine i-a hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
6
Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,
7
atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
8
Cine a închis marea cu porţi, când s-a aruncat din pântecele mamei ei?
9
Când i-am făcut haina din nori şi scutece din întuneric;
10
când i-am pus hotar şi când i-am pus zăvoare şi porţi;
11
când am zis: „Până aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale”?
12
De când eşti, ai poruncit tu dimineţii? Ai arătat zorilor locul lor,
13
ca să apuce capetele pământului şi să scuture pe cei răi de pe el?
14
Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?
15
Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina lor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?
16
Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului?
17
Ţi s-au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
18
Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
19
Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunericul unde îşi are locuinţa?
20
Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
21
Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!
22
Ai ajuns tu până la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,
23
pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtorare, pentru zilele de război şi de bătălie?
24
Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vântul de răsărit pe pământ?
25
Cine a deschis un loc de scurgere ploii şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
26
pentru ca să cadă ploaia pe un pământ fără locuitori, pe un pustiu unde nu sunt oameni;
27
pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
28
Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?
29
Din al cui sân iese gheaţa şi cine naşte promoroaca cerului,
30
ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adâncului să se întărească?
31
Poţi să înnozi tu legăturile Găinuşei sau să dezlegi frânghiile Orionului?
32
Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului şi tu cârmuieşti Ursul mare cu puii lui?
33
Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orânduieşti stăpânirea pe pământ?
34
Îţi înalţi tu glasul până la nori, ca să chemi să te acopere râuri de ape?
35
Poţi tu să arunci fulgerele ca să plece? Îţi zic ele: „Iată-ne”?
36
Cine a pus înţelepciunea în negura norilor sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?
37
Cine poate să numere norii cu înţelepciune şi să verse burdufurile cerurilor,
38
pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pământ să se lipească împreună?
39
Tu izgoneşti prada pentru leoaică şi tu potoleşti foamea puilor de lei,
40
când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor?
41
Cine pregăteşte corbului hrana, când puii lui strigă spre Dumnezeu, când umblă rătăciţi şi flămânzi?
Iov 41:1-34
1
Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să-i legi limba cu o funie?
2
Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cârlig falca?
3
Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
4
Va face el un legământ cu tine ca să-ţi fie rob pe vecie?
5
Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?
6
Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?
7
Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe şi capul cu căngi?
8
Ridică-ţi numai mâna împotriva lui şi nu-ţi va mai veni gust să-l loveşti.
9
Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a-l prinde: numai să-l vezi şi cazi la pământ!
10
Nimeni nu este atât de îndrăzneţ ca să-l întărâte. Cine Mi s-ar împotrivi în faţă?
11
Cui sunt dator, ca să-i plătesc? Sub cer totul este al Meu.
12
Vreau să mai vorbesc iarăşi de mădularele lui şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.
13
Cine-i va putea ridica veşmântul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
14
Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cât sunt de înspăimântătoare!
15
Scuturile lui măreţe şi puternice, sunt unite împreună ca printr-o pecete;
16
se ţin unul de altul, şi nici aerul n-ar putea trece printre ele.
17
Sunt ca nişte fraţi care se îmbrăţişează, se apucă şi rămân nedespărţiţi.
18
Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sunt ca geana zorilor.
19
Din gura lui ţâşnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.
20
Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.
21
Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flăcări.
22
Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.
23
Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.
24
Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesubt.
25
Când se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.
26
Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
27
Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.
28
Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praştie sunt ca pleava pentru el.
29
Nu vede în ghioagă decât un fir de pai şi râde la şuieratul săgeţilor.
30
Sub pântecele lui sunt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
31
Face să clocotească fundul mării ca un cazan şi-l clatină ca pe un vas plin cu mir.
32
În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adâncul pare ca pletele unui bătrân.
33
Pe pământ nimic nu-i este stăpân; este făcut ca să nu se teamă de nimic.
34
Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mândre dobitoace.”
Isaia 40:12
„Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul, şi dealurile, cu cumpăna?
Ieremia 32:17-19
17
„Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta!
18
Tu dai îndurare până la al miilea neam de oameni şi pedepseşti nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor după ei. Tu eşti Dumnezeul cel mare, cel puternic, al cărui nume este Domnul oştirilor!
19
Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.
Daniel 4:3
Cât de mari sunt semnele Lui şi cât de puternice sunt minunile Lui! Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică, şi stăpânirea Lui dăinuie din neam în neam!
Efeseni 1:19
şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui,
Efeseni 2:7-10
7
ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.
8
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
9
Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
10
Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.
Apocalipsa 15:3
Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Şi ziceau: „Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!
sought
Psalmi 77:11
Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;
Psalmi 77:12
da, mă voi gândi la toate lucrările Tale şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.
Psalmi 104:24
Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pământul este plin de făpturile Tale.
Psalmi 104:34
Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.
Psalmi 107:43
Cine este înţelept să ia seama la aceste lucruri şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.
Psalmi 143:5
Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gândesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mâinilor Tale.
Iov 37:7
Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
Eclesiastul 3:11
Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.
1 Petru 1:10-12
10
Prorocii, care au prorocit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut din mântuirea aceasta ţinta cercetărilor şi căutării lor stăruitoare.
11
Ei cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate.
12
Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovăduit Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer şi în care chiar îngerii doresc să privească.
that have
Psalmi 92:4
Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale.
Proverbe 17:16
La ce slujeşte argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?… Dar n-are minte. –
Proverbe 18:1
Cel ursuz caută ce-i place lui, se supără de orice lucru bun. –
Proverbe 18:2
Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. –
Proverbe 24:14
Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor şi nu ţi se va tăia nădejdea. –
Romani 1:28
Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Romani 8:6
Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.