by thy
Psalmi 30:5
Căci mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa, veselia.
Psalmi 5:12
Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.
Psalmi 18:35
Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină, şi îndurarea Ta mă face mare.
Psalmi 18:36
Tu lărgeşti drumul sub paşii mei, şi nu-mi alunecă gleznele.
Psalmi 44:3
Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe ţară, nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina feţei Tale, pentru că îi iubeai.
Psalmi 89:17
Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.
Iov 10:12
mi-ai dat bunăvoinţa Ta şi viaţa, m-ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile şi paza Ta.
made, etc
Psalmi 40:2
M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.
1 Cronici 17:26
Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.
1 Cronici 17:27
Binecuvântă, dar, casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie!”
thou
Psalmi 10:1
Pentru ce stai aşa de departe, Doamne? Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?
Psalmi 13:1
(Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.) Până când, Doamne, mă vei uita neîncetat? Până când Îţi vei ascunde faţa de mine?
Psalmi 13:2
Până când voi avea sufletul plin de griji şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?
Psalmi 102:10
din pricina mâniei şi urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat şi m-ai aruncat departe.
Psalmi 104:29
Îţi ascunzi Tu faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
Psalmi 143:7
Grăbeşte de m-ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se coboară în groapă!
Iov 30:26-31
26
Mă aşteptam la fericire, şi când colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi când colo, a venit întunericul.
27
Îmi fierb măruntaiele fără încetare, m-au apucat zilele de durere.
28
Umblu înnegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare şi strig ajutor.
29
Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.
30
Pielea mi se înnegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.
31
Harpa mea s-a prefăcut în instrument de jale, şi cavalul meu scoate sunete plângătoare.
Isaia 38:17
Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!