visage
Plangerile lui Ieremia 5:10
Ne arde pielea ca un cuptor de frigurile foamei.
Iov 30:17-19
17
Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează.
18
De tăria suferinţei, haina îşi pierde faţa, mi se lipeşte de trup ca o cămaşă.
19
Dumnezeu m-a aruncat în noroi şi am ajuns ca ţărâna şi cenuşa.
Iov 30:30-19
Ioel 2:6
Tremură popoarele înaintea lor şi toate feţele îngălbenesc.
Naum 2:10
Este jefuită, pustiită şi stoarsă de tot! Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă şi toate feţele au îngălbenit.
they
Plangerile lui Ieremia 4:1
Vai! cum s-a înnegrit aurul şi cum s-a schimbat aurul cel curat! Cum s-au risipit pietrele Sfântului Locaş pe la toate colţurile uliţelor!
Plangerile lui Ieremia 4:2
Cum sunt priviţi acum fiii Sionului, cei aleşi şi preţuiţi ca aurul curat altădată, cum sunt priviţi acum, vai! Ca nişte vase de pământ şi ca o lucrare făcută de mâinile olarului!
Rut 1:19
Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor, şi femeile ziceau: „Naomi este aceasta?”
Rut 1:20
Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune.
Iov 2:12
Ridicându-şi ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Şi au ridicat glasul şi au plâns. Şi-au sfâşiat mantalele şi au aruncat cu ţărână în văzduh deasupra capetelor lor.
Isaia 52:14
După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor –
their skin
Iov 19:20
Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.
Iov 33:21
Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
Psalmi 32:4
Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. (Oprire)
Psalmi 38:3
N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mâniei Tale; nu mai este nicio vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu.
Psalmi 102:3-5
3
Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
4
Inima îmi este lovită şi mi se usucă întocmai ca iarba; până şi pâinea uit să mi-o mănânc.
5
Aşa de mari îmi sunt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
Psalmi 102:11-5
Psalmi 119:83
Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuşi nu uit orânduirile Tale.